O zi de vara

First topic message reminder :

Sanara:

Era o zi de vara iar eu ma plimbam in padurea de langa oras culegand niste plante pentru potiuni.

-Da, exact. Fiindca sunt scheleti, nu pot manca normal, nu pot beneficia de hrana materiala ca noi. Doar de hrrana energetica, si frica e cea mai satioasa energie negativa pentru ei.

Pe oriunde au trecut ei, se poate simti frica locuitorilor numai cand ii privesti in ochi.

Ma refream ca poti simti frica oamenilor cand ii privesti in ochi. Stiu ca skeletonii nu au ochi insa era vorba de oameni vii, in ce spuneam eu.

-Inteleg. Ma intreb de ce in filme, Moartea e reeprezentata ca un skeleton. Intreb eu curioasa.

Noi zanele cand murim ne evaporam cu totul pur si simplu, de fapt migram intr-un univers paralel din care nu mai putem iesi vreodata si unde suntem nemuritoare. Iar legatura intre universurile noastre magice si acel univers e posibila desi cu mare dificultate si doar in anumite conditii, printr-o oglinda magica.

Intraevar da, e ca o reincarnare. Dar cel ce moare nici nu simte aceasta moarte. Pur si simplu, e aceeasi senzatie ca o teleportare cuantica, cand trupul este distrus si reconstruit in alta parte.
Trupul batran si bolnav este distrus si este reconstruit un trup tanar si sanatos in alt univers paralel.
Despre ceremonii si ritualuri, sunt simple.
Vine un calugar sau un vraci sau un shaman si face o rugaciune la locul in care zana a disparut apoi slujbe se fac la orice templu la 40 zile, la 3 luni, 9 luni, 1 an si apoi din an in an. Dar se mai fac si slujbele care le fac calugarii in cele 2 zile din an dedicate mortilor.
Ca ritualuri specifice insa, se organizeaza o masa la 3 zile si alta la 40 zile, ca un fel de pomana. Insa pe langa asta mai exista si un ritual in care se strange intr-o sacosa un pachetel cu mancare in care sa se gaseasca mancarea preferata a zanei care a disparut si un vraci facxe un ritual prin care trimite esenta spirituala a mancarii intr-un univers paralel care se cfrede a fi locul unde dispar zanele. Apoi mancarea se imparte ca o pomana. Mancarea ramane fara gust in urma ritualului. Apoi cei care servesc constata ca esenta spirituala a fost trimisa catre cea care disparuse. Cam asta e la noi.

-Asta cam asa este, ai dreptate. Si chiar ne sunt necesare. Fiindca spre deosebire de oameni, noi nu suntem in varful lantului trofic. Avem o groaza de pradatori pe urmele noastre. iar cei mai de temuti sunt zmeii, skizides, dragonii salbatici, si multi altii. Deasemenea niste specii de plante carnivore cataratoaresi extensibile. La inceput sunt doasr un muschi apoi cresc din muschiul ala si se infasoara pe copaci ca niste serpi iar cans isi simt prada in apropiere se descolacesc si se inalta, putandu-si inalta capetele pana la cativa zeci de metri inaltime.

Vom ajunge bine la destinatie. Spun eu.

-Deocamdata spuneai ca ai vrea sa vezi arena de zbor si antrenamente. Unde anume ai spus ca ai mai vrea sa ajungi? Ca am uitat la care destinatie te referi? Si vei recapata dimensiunea umana, cand te vei intoarce in lumea ta. Ii spun eu.

OOC: Nu stiu la care destinatie te referi? La arena de zbor? Sau alta?