Tsunami

Sanara:

Mergeam si eu in Thailanda pentru o mica vacanta si pentru a vedea si alt popor cu o cultura diferita.

Ajung si eu la acel hotel insa eu nu luasem avionul ci ma folosisem de propriile mele aripi. Abia asteptam sa vad cum arata unicul hotel de 10 stele, construit recent.

Cand ajung la receptie si vad ca vine receptionerul il intreb:
-Ma scuzti domnule, mai aveti inca o camera libera la ultimul etaj?

-Da, la etajul VIP. Sunt Sharma Sanara, printesa Fairytopiei. Spun eu.

-Multumesc. Sper sa nu fie incidente. Spun eu, stiind cine era Mal.

Raman uimita cand vad piscina in balcon pe care o avea si camera mea. Si mai ales peisajul frumos care se vedea de pe balcon.

Spre surprinderea mea dar si a lui Mal, cand sa intru in piscina, mai scoase capul inca o fata si apoi observ coada ei. Era o sirena.
Eu ma apucasem sa fac cunostinta cu acea sirena, sa vorbesc cu ea si parea ca ne distram.

Receptionerul venise si isi ceruse scuze ca uitase sa imi spuna ca voi imparti camera cu o sirena.
Sirena imi spuse apoi ca ea este o naida si ca lacul Ashi este casa ei dar ca acum se afla intr-o perioada de lucrari de curatare si modernizare si drept urmare, temporar va trebui sa locuiasca la hotel si fiind naiada, coada ei se transforma in picioare cand e uscata.

Ne asezam apoi amandoua in centrul camerei si discutam si ne pictam reciproc unghiile de la maini, asta in timp ce eu imi aratam aripile si ea isi arata coada, catre fata care ne privea din camera de vizavi.

Atat eu cat si sirena, o salutam pe Mal.

-In primul rand eu sunt o sirena iar tipul asta de apartamente e singurul care are piscina. Imi trebuie neaparat piscina caci chiar daca sunt o naiada adica o sirena de lacuri, rauri si fluvii, si coada imi devine icioare cnad se usuca, trebuie totusi sa am la indemana o piscina in care sa innot cel putin o ora pe zi. Spre deosebire de oameni, noi sirenele de apa dulce, ne deshidratam foarte repede.

-Da, sunt o specie diferita de sirena. Totusi nu pot trai in orase care nu au cel putin un rau sau un lac.